INFARCT MIOCARDIC ACUT CU ARTERE CORONARE PERMEABILE

Anamneză​

  • BC – 48 de ani, sex masculin, mediul urban;​
  • fumător, neagă consumul de alcool;​
  • AHC – nesemnificative;​
  • APP – nesemnificative;​
  • Motivele prezentării:​
  • Durere toracică anterioară - caracter constrictiv, iradiere la nivelul membrelor superioare bilateral, durata aproximativ 1 h, cu debut în repaus, cu aproximativ 3 ore anterior prezentării în serviciul de urgență;​
  • Parestezii la nivelul membrelor superioare;​

Examenul obiectiv la internare​

  • Supraponderal (IMC=25.9 kg/m2);​
  • zgomote cardiace ritmice, fără sufluri audibile, fără turgescență jugulară, fara raluri de staza;​
  • TA=130/70 mmHg, AV=98/min (RS);​

Ex obiectiv normal​

ECG la internare​

Hb = 15.4 g/dl, Ht = 45.4%,​

Hb = 15.4 g/dl, Ht = 45.4%,​

Tr = 289000/mmc,  L = 8500/mmc​

VSH = 20mm/h​

Acid uric = 8.4 mg/dl

Na = 142 mmol/l,  ​

K = 4.56 mmol/l​

Analize de laborator​

Uree = 30 mg/dl​ 

Creatinină = 0.92 mg/dl​

Glicemie =90 mg/dl​

HbA1C=5.52%​

GOT = 26U/l

GPT = 38 U/l

BT=1.19 mg/dl

BI= 0.87 mg/dl

BD= 0.32mg/dl

Colesterol =204 mg/dl​

HDL-colesterol= 39.5 mg/dl ​

LDL-colesterol= 133 mg/dl​

Trigliceride =156mg/dl​

CK-MB=27 –  31.3 ng/ml​

hs-cTnI= 2926-3480 ng/L​

proBNP = 229.60 pg/ml​

Ecocardiografie transtoracică: ​

  • Dimensiuni normale ale rădăcinii aortei și aortei ascendente; ​
  • VS și AS cu dimensiuni normale;​
  • Cavități drepte de dimensiuni normale;​

Hipokinezie perete inferior, infero-lateral bazal, mediu;​

  • FEVS 55 %;​
  • Valva aortică tricuspidă, cu deschidere normală, fără regurgitare;​
  • AP trunchi=19 mm, regurgitare pulmonară grad I;​
  • Regurgitare mitrală ușoară.​

ECG in dinamica​

Evaluare coronarografică​

  • Abord femural drept;​
  • Sistem coronarian dominant drept;​
  • Injectarea substanței de contrast în CS – TCS indemn, ADA, ACX fără leziuni semnificative angiografic;​

Injectarea în CD – deficit de umplere la nivelul segmentului mediu, fără limitarea fluxului, posibil tromb sau disecție spontană (necesită IVUS sau OCT);​

  • Concluzie: Artere coronare epicardice fără leziuni semnificative angiografic​

Rezumat

  • Este vorba despre un pacient tânăr, fără factori de risc cardiovascular, fără APP cunoscute, care s-a prezentat în serviciul de urgență pentru durere retrosternală cu caracter constrictiv, durată de aproximativ 1 h, însoțită de parestezii la nivelul membrelor superioare;​
  • ECG – unde q în  DIII, AVF, V7-V9, unde T negative în DIII, AVF;​
  • Markerii de necroză miocardică pozitivi; ​
  • Ecografic – tulburări de cinetică în teritoriul inferior;​
  • Evaluarea coronarografică a evidențiat deficit de umplere la nivelul segmentului mediu al ACD, fără limitarea fluxului, posibil tromb sau disecție spontană, fără alte leziuni semnificative angiografic.​

Diagnostic

Injectarea în CD – deficit de umplere la nivelul segmentului mediu, fără limitarea fluxului, posibil tromb sau disecție spontană (necesită IVUS sau OCT);​

  • Dislipidemie usoara​
  • Hiperuricemie asimptomatică​
  • Suprapondere​
diagnosis_cartoon

Evolutie si Tratament​

Evolutia  – favorabilă pe parcursul spitalizării, fără repetarea fenomenelor de angină pectorală.​

A fost externat stabil hemodinamic – TA=130/80 mmHg, AV= 87/min (RS).​

​Recomandări la externare:​

-dietă hiposodată;​

-hidratare adecvată (1.5-2 L/zi);​

-reevaluare coronarografică peste o lună.​

Tratament la domiciliu:​

-Aspirină 100 mg/zi​

-Ticagrelor 90 mg x 2/zi​

-Metoprolol succinat 50 mg /zi​

-Atorvastatină 80 mg /zi​

-Alopurinol 100 mg /zi​

-Omeprazol 20 mg/zi​

​

MINOCA – noțiuni generale​
Infarctul miocardic cu artere coronare permeabile​

 

MINOCA  – aproximativ 9 % dintre pacienții cu infarct miocardic acut ( mai frecvent diagnosticat la femei și la tineri)​

MINOCA – definiție:​

  1. Criteriile universale de infarct miocardic:​ 
    • Valoare crescută a markerilor de necroză miocardică peste limita superioară de referință;​
    • Simptome  de ischemie miocardică;​
    • Noi modificări ischemice pe ECG (fază de repolarizare, BRS, BRD);​
    • Apariția de unde Q patologice pe ECG;
    • Dovada imagisticã a unei pierderi noi de miocard viabil sau apariția unei noi regiuni cu anomalie de cineticã segmentarã.​​
  2. Angiografia care evidențiază leziune < 50% la nivelul arterelor coronare.​
  3. Absența unor cauze concrete de prezentare în regim de urgență​

Epidemiologie și mortalitate MINOCA​

MINOCA – aproximativ 6% dintre pacienții cu IM – o variabilitate mare a prevalenței (rată  3,5% –15%) în funcție de populațiile studiate și eterogenitatea definiției.​

  • Studii recente (Bainey KR, Int J Cardiol. 2018) au arătat că aproximativ 5,8% dintre pacienții cu IM sunt încadrați în MINOCA.​
  • Rata mortalității  pe parcursul spitalizării a fost de 0,8% în rândul  cazurilor de MINOCA și de 2,7% în rândul pacienților cu boală coronariană ocluzivă (BCO).​
  • La 6 luni, rata mortalității a fost semnificativ mai mică în rândul pacienților cu MINOCA comparativ cu pacienții cu  BCO. Rata mortalității / reinfarctizării a fost de 5,3% în MINOCA și 8,9% la pacienții cu BOC.​
  • Ratele de mortalitate pe cinci ani au fost de 10,9% în MINOCA și de 16,0% la pacienții cu BOC. ​
  • Se pare că aproximativ 36,8% dintre pacienții cu MINOCA prezintă la evaluarea coronarografică artere coronare normale, în timp ce restul prezintă stenoze sub 50%.
  • Rata mortalității / reinfarctizării la  un an la  pacienții din prima categorie a fost de 3,9%, în comparație cu 6,1% pentru pacienții cu stenoze coronariene <50%.​

Conform ACTION Registry – GWTG (Acute Coronary Treatment and Intervention Outcomes Network Registry–Get With the Guidelines), 2017​

  • MINOCA este mai frecvent în rândul pacienților mai tineri și, predominant femeilor mai tinere și are un prognostic mai bun decât IM cu boală coronariană obstructivă​
  • Dintre  322 523 pacienți cu IM incluși, MINOCA a apărut la 18 918 (5,9%). ​
  • MINOCA a fost mai frecventă la femei decât la bărbați (10,5% față de 3,4%), iar femeile au avut o mortalitate mai mare decât bărbații în general (3,6% față de 2,4%). ​
  • Mortalitatea pe parcursul  spitalizării a fost mai mică după MINOCA decât IM cu BCO (1,1% față de 2,9%).​
  • În cazul pacienților cu IM cu BCO, femeile au avut o mortalitate mai mare decât bărbații (3,9% față de 2,4%), în timp ce la MINOCA nu s–a observat o diferență în funcție de sex în ceea ce privește mortalitatea (1,1% față de 1,0%)​

Etiologie

CAUZE CORONARIENE

  • Ruptura plăcii de aterom​
  • Spasm arterial coronarian​

Disecție coronariană spontană​

  • Tromboză coronariană spontană​
  • Embolie coronariană​
  • Afectare microvasculară​

CAUZE NON – CORONARIENE ​ (asociate cu afectare cardiacă)​

  • Miocardită ​
  • Takotsubo ​
  • Cardiomiopatii ​
  • Trauma cardiacă​
  • Tahiaritmii 
  • Substanțe cardiotoxice ​

CAUZE NON- CORONARIENE (asociate cu afectare extracardiacă)​

  • Accident vascular cerebral​
  • Embolia pulmonară ​
  • Sepsis 
  • Sindrom de detresă respiratorie ​
  • Boală cronică de rinichi în stadiul final​

Disecția coronariană spontană​

Factorii ce determină creșterea stresului parietal  Ruptura intimei coronarieneRuperea vasa vasorum Hematom intramural  Separarea straturilor peretelui​ coronarianApariția faldului de disecție.​

Placa de aterom instabilă​

Placa de aterom – amestec de colesterol, diferite substanțe grăsoase, calciu și elemente figurate ale sângelui, care se depun la nivelul peretelui arterial.​

Placa de aterom instabilă (vulnerabilă) – apariția leziunilor complicate —  eroziunea/fisurarea/ruptura plăcilor fibroase – crește riscul de tromboză la nivelul plăcii de aterom –​ RISC DE OCLUZIE VASCULARĂ COMPLETĂ​

Placa de aterom stabilă vs placa de aterom instabilă​

Eroziunea plăcii de aterom​

Stratul fibros ce acoperă placa de aterom se poate rupe sau fisura — hemoragii —  activare plachetară și formarea fibrinei – formarea locală a trombului care limitează suplimentar fluxul de sânge la nivel coronarian.​

Placa de aterom instabilă – principala cauză a evenimentelor coronariene acute​

Normal
Placă stabilă
Fisura
Stenoză critică​
Eroziune
Hemoragie

Metode de identificare a plăcii instabile​

Coronarografia – standardul de aur ​

  • Acuratețe spațială și temporală de diagnostic​
  • Importanță deosebită în managementul clinic al pacientului
Stabilirea diagnosticului MINOCA
Investigații non-invazive Investigații invazive
Miocardite ETT ; RMN cardiac
Teste virale – parvovirus, Virusul Coxsackie
Biopsia endomiocardică
Afectare coronariană (epicardică/microvasculară) ETT– modificări de cinetică, surse emboligene
RMN cardiac – infarct microvascular
ETT cu substanță de contrast/ETE – DSA, FOP
IVUS – ruptura plăcii de aterom, disecții coronariene
Test cu ergonovină/Ach – spasm coronarian
Embolia pulmonară D-Dimeri
CT torace cu substanță de contrast
Screening hemofilie
Biopsia endomiocardică
Dezechilibru între aportul și necesarul de O2 – IM tip 2 Analize de sânge Investigații extracardiace

Ultrasonografia intravasculară (IVUS)​

Reprezintă o investigație imagistică ce presupune explorarea spațiului vascular intracoronarian prin introducerea unei sonde la nivel arterial, care emite ultrasunete și captează reflexia țesuturilor.​

Hematom intramural determinat de disecție coronariană spontană​

Linia galbenă –lumenul vascular;​

Linia albastră – membrana externă elastică;​

Zona verde – placa aterosclerotică.​

Managementul MINOCA​

Managementul pacientului cu MINOCA se realizează în funcție de ​diagnosticul etiologic, de experiența și resursele centrului de îngrijire.​

Terapia non-farmacologică:​

  • Managementul factorilor de risc;​
  • Scadere ponderală;​
  • Dietă alimentară echilibrată;​
  • Sevrajul tabagic;​
  • Activitate fizică constantă.​

Terapia farmacologică:​

  • S-a observat un efect benefic al tratamentului cu statine prin:​
    • Scăderea nivelului seric al colesterolului;​
    • Efectul antiinflamator –  inhibă formarea limfocitelor Th1 pro inflamatorii, stimulând formarea limfocitelor Th 2 anti-inflamatorii, contribuind astfel la modularea răspunsului inflamator;​
  • Dubla terapie antiplachetară ???.​

Complicații ale plăcii de aterom​

Se recomandă dublă terapie antiplachetară timp de 12 luni, urmată de monoterapie antiplachetară pe viață; tratamentul cu statină este recomandat chiar dacă  se diagnostichează un grad minim de ateroscleroză coronariană;​

Disecția spontană de arteră coronară ​

Se recomandă o abordare conservatoare (beta-blocantele și terapia antiplachetară unică ) – angioplastia coronariană cu stent tinde să provoace propagarea disecției. ​

Vasospasmul coronarian​

Vasodilatatoarele ( nitrații și antagoniștii de canale de calciu) – tratamentul standard. În cazuri selectate –implantarea de stent sau denervarea parțială simpatică. Utilizarea defibrilatoarelor cardiace implantabile este necesară la pacienții cu risc crescut de deces cardiac asociat spasmului.​

Cardiomiopatia Takotsubo​

Nu există studii clinice randomizate care să definească managementul optim al acestor pacienți. Se recomandă evitarea medicamentelor simpatomimetice, utilizarea beta-blocantelor  la cei cu obstrucție a tractului de ieșire al VS, IECA sau BRA la cei cu disfuncție persistentă de VS și luarea în considerare a terapiei antitrombotice pe termen scurt.​

Tromboembolismul coronarian​

Tratamentul standard rămâne individualizat și se concentrează în principal pe caracteristicile pacientului și localizarea situsurilor emboligene. ​

  • Embolia paradoxală – defect septal atrial – închiderea percutană sau reparația chirurgicală a defectului.​
  • Embolia cu origine în cavitățile cardiace stângi – se recomandă terapia anticoagulantă.​

Prognostic

Cu toate că evoluția pacienților cu MINOCA este strâns dependentă de diagnosticul de bază, prognosticul nu este de neglijat, cu un procent de mortalitate la 12 luni de aproximativ 5% și cu recurența fenomenelor anginoase de aproximativ 25%.​

PACIENȚII CU MINOCA AR TREBUI SĂ PRIMEASCĂ ACCEEAȘI ATENȚIE CA ȘI CEI CU AFECTARE UNI SAU MULTICORONARIANĂ.​

Bibliografie​

  1. Bainey KR & col., Population-level incidence and outcomes of myocardial infarction with non-obstructive coronary arteries (MINOCA): Insights from the Alberta contemporary acute coronary syndrome patients invasive treatment strategies (COAPT) study, Int J Cardiol. 2018 Aug 1;264:12-17​
  2. Smilowitz, Nathaniel & col., Mortality of Myocardial Infarction by Sex, Age, and Obstructive Coronary Artery Disease Status in the ACTION Registry–GWTG (Acute Coronary Treatment and Intervention Outcomes Network Registry–Get With the Guidelines). Circulation: Cardiovascular Quality and Outcomes, 2017​
  3. Rappareli V., Myocardial Infarction With No Obstructive Coronary Artery Disease: Angiographic and Clinical Insights in Patients With Premature Presentation.Can J Cardiol. 2018 Apr;34(4):468-476​